24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România mare. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Pe 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române. În 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Acest eveniment istoric important este cunoscut și ca “Unirea Mică”. Unirea Principatelor Române reprezintă un pilon de bază pentru înfăptuirea statului național unitar român.

În ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales drept domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie devine și domn al Munteniei. Dorința arzătoare a românilor de a se uni într-un singur stat s-a transpus în fapte la 1 decembrie 1918 când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Programul în 7 puncte denumit “Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” a fost formulat de revoluționarii moldoveni la 24 mai 1848. Acesta cuprindea țelul românilor, cel al unirii Țării Românești cu Moldova într-un singur stat.

În februarie 1857, la Iași, s-a organizat Comitetul Electoral al Unirii care a stabilit la 1-13 martie un program politic ce preconiza unirea Principatelor într-un singur stat. Adunările ad-hoc din Țara Românească și Moldova au adus împreună răspunsurile pozitive ale participanților prin cele două Rezoluții. C

In 1858 s-a semnat Convenția de la Paris prin care se stabilea un nou statut fundamental al Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă s-a întrunit pentru alegerea unui domn pentru Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Prin vot deschis, Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor deputaților prezenți.

În dimineața zilei de 24 ianuarie, la reluarea lucrărilor Adunării, Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă în cadrul căreia a pledat în favoarea unirii Principatelor, punând în evidență legalitatea actului Unirii și propunându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domn. Astfel, s-a înfăptuit unirea celor două Principate într-un singur stat.

Sursă foto: ziarmm.ro