Câteva metode la îndemână pentru a preveni îmbătrânirea prematură a creierului

„Prevenţia îmbătrânirii creierului e posibilă la persoanele sănătoase. Nu există un remediu unic care să ne ofere garanţia că vom îmbătrâni mai târziu.

Supraexpunerea la tehnologii reprezintă un potenţial pericol. Apoi, alimentaţia e fundamentală, trebuie să mâncăm la timp şi echilibrat, e nevoie de alimentaţia sănătoasă”, a spus Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România.

Potrivit acestuia, este nevoie, de asemenea, de o activitate cognitiv activă, „lucrul cu cuvântul, mai mult decât cu imaginea”.

„Să nu ne abandonăm în faţa televizorului, să mai citim o carte, să avem interacţiuni care să ne aducă la un nivel de deconectare foarte bună. Interacţiunea, comunicarea interumană, nu solitudinea, este foarte importantă”, a mai spus Dafin Mureşanu.

Acesta a subliniat că, până de curând, se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani, dar există studii care au redus considerabil acest prag până la 45 de ani.

„Dacă vrem să încetinim procesul de îmbătrânire trebuie avut grijă de creier în condiţiile în care îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Există un cumul de factori care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuală, stresul”, a adăugat Mureşanu.

El a menţionat că printre „semnalele de alarmă” care indică o îmbătrânire cerebrală precoce se numără tulburări de memorie dese, lipsă de concentrare şi atenţie, senzaţia de epuizare, alunecare spre depresie.