Ce păcat, dragi femei, că nu învățați să vă iubiți pe voi mai mult!

“Lasă toată ziua ștersul prafului, spălatul ferestrelor, trebăluitul de zor…
Nu-i pasă nimănui, că nu ai dat cu aspiratorul azi sau că ai câteva haine încă aruncate pe scaun. Cui îi pasă nu are ce căuta în casa ta. E timp pentru toate dacă le mai lași și pe mâine. ODIHNEȘTE-TE! Plângi dacă simți nevoia. Descarcă-ți durerile și apoi râzi…iar.

Fă-ți curat în suflet! Asta e mai important. Deschide porțile iertării, vindecă toate urmele grele, cele cu voie sau fără de voie, pe care le-au lăsat pașii altora în viața ta.
Fă te rog,curățenie generală printre oameni. Caută în toate camerele inimii tale, vezi ce s-a mai stricat, cine te-a mai trădat ,mințit, dezamăgit, părăsit la greu, ce străini ai mai lăsat să intre fără pașaportul bunului simț.

Ia coșul de gunoi și aruncă tot ce te frământă, nu ai timp decât de iubit și trăit, că viata e scurtă. Ei nu-i pasă dacă tu ai curat în bucătărie, ci îți cere socoteală cât ai iubit, câți ai ajutat și iertat. Păstrează doar binele, păstrează…știi tu, femeie,mai bine ce să păstrezi,ce te face fericită,liniștită,împlinită…ce și cine…
Curățenia sufletului este extrem de importantă.La asta ai dreptul să fii obsesivă.

Să știți că sunteți frumoase oricum pentru că dați viață și dăruiți toată frumusețea voastră micilor suflete pe care le nașteți. Suferiți, râdeți, plângeți, vă dăruiți în totalitate celor de lângă voi!
Învățați să vă acceptați, tinerețea veșnică nu există, însă o inima frumoasă rămâne frumoasă pentru totdeauna!
Vă rog, nu încetați să vă vedeți frumoase în fiecare zi!