Cei dragi nu ne părăsesc niciodată. Ei se transformă în îngerii noștri păzitori…

Sufletele nu mor niciodată…Am venit în vizită pe Pământ și după ce învățăm tot ce avem nevoie și trăim tot ce ne-a fost dat, ne întoarcem printre îngeri în lumină, acolo unde ne e locul.

Aici continuăm să trăim în inimile oamenilor care nu o să ne uite niciodată și care atunci când privesc spre cer, se gândesc la noi. Nimic nu dispare, doar se transformă.

Sufletele noastre au existat și o să existe întotdeauna și Dumnezeu știe mai bine decât noi când ne e dat să plecăm – ne cresc aripi și fiindcă trupul ne e prea greu, îl lăsăm în urma noastră.

Toate se întâmplă cu un motiv, așa că atâta vreme cât suntem printre cei dragi ar trebui să uităm de răutate și să le arătăm cât de mult îi iubim. Pentru că nu se știe niciodată cât vom mai fi pe pământ, noi sau oamenii de lângă noi…

 

Loading...