Definiția iubirii – o poezie frumoasă de P. Dugulescu

“Iubirea e ce poţi să dai,
Ce-aştepţi în schimb e lăcomie.
Când dai, îţi strângi comori în Rai.
Când ceri, eşti slugă cu simbrie.

Iubirea e ce poţi să faci.
Pentru vrăjmaş şi pentru frate.
Să rabzi, să suferi şi să taci.
Când ţi se face-o nedreptate.

E suflet de copil curat,
În care nu mocneşte ura.
E locu-n care niciodat’
Invidia nu-şi cerne zgura.

Iubirea-i rană sângerând
,Şi întrebarea ce te doare:
“Cum, cei ce i-am hrănit pe rând,
Ei tot pe rând mă lasă-n soare?”

E mila ce-o parcurgi pe jos,
Povară fără murmur dusă.
Iubirea e obrazu-ntors…
Şi haina demnităţii smulsă.

Iubirea-i zâmbetul ce-l pui,
Pe faţa celui ce suspină,
Când crucea altuia o sui,
Şi-aprinzi în noapte o lumină.

Iubirea este bobul bun,
Care rodeşte doar când moare,
E investiţia de acum,
Într-o recoltă viitoare.

Iubirea e ce poţi să dai,
Ce-aştepţi în schimb e lăcomie.
Când dai, îţi strângi comori în Rai,
Iar viaţa ta-i o poezie.”

Loading...