“Dorință într-o gheată”

“Să nu te sperii, Moşule, prea tare
Când vei veni la uşa mea, tiptil!
Chiar dacă ghetele au număr mare,
Să ştii că eu, în suflet, sunt copil.
În mine, încă, se mai bucură copilul
De orice dar, oricât ar fi de mic.
De multe ori eu ți-am furat profilul
Şi-am dăruit, dar ştii ce vreau să zic…
În gheata dreaptă pune-mi sănătate
Şi, de-o să vezi că mai rămâne loc,
Pune-mi puterea de-a trece prin toate
Zâmbind, şi-n plus, pune-mi puțin noroc!
În gheata stângă, nu mai ai ce-mi pune
Fiindcă acolo e inima mea,
Te rog să pleci şi nimănui nu spune
Că sufletul meu doar atâta vrea!”
Lidia Terecoasă