Fiecare om care a plecat din viața noastră, a lăsat în urma lui întrebări fără răspuns, dureri şi regrete. Şi totuşi, lăsăm oamenii să plece.

Fiecare om care a plecat din viața noastră a luat cu el cel puţin un vis neîmplinit şi câteva lacrimi.

Fiecare om care a plecat, a lăsat în urma lui întrebări fără răspuns, dureri şi regrete. Şi totuşi, lăsăm oamenii să plece.

Ne dorim să cunoaștem persoane noi, să fim cunoscuți așa cum suntem, să fim apreciați pentru ceea ce suntem, pentru ceea ce facem, pentru ceea ce oferim…! Dar persoana de lângă noi poate fi suficientă pentru noi, așa cum este ea: cu defecte, cu lipsuri, cu un trecut al ei, cu așteptări, cu nevoi?

Suntem în stare să oferim ceea ce avem mai bun doar pentru că iubim? Pentru că ni s-a oferit privilegiul de a simți cel mai puternic și mai frumos sentiment care a existat vreodată: „iubirea ”?

Când alegi să intri în viața unei persoane, asigură-te că bați la ușă, iar dacă ea te poftește înăuntru, ai face bine să lași bagajul la ușă, să te descalți și să pășești în interiorul inimii sale cu cea mai mare grijă, asigurându-te că pașii tăi nu vor destabiliza întregul cămin.

Atunci când închei un capitol dureros din viața ta te poți îndrepta către un viitor mai strălucitor. Vă amintiți o vorbă veche care spune: ”Dacă îl iubești, lasă-l să plece”? Dacă privești adânc în sufletul tău, vei realiza că eliberându-te pe tine dar și pe celălalt de o relație care vă trage înapoi pe amândoi, faci fericiți doi oameni. În acest fel, faptul că îl lași să plece este un gest de maximă grijă și bunătate. Fiecare relație ne învață câte ceva, iar uneori, rolul unei relații ni se dezvăluie tocmai la final.

 

 

 

Loading...