Frica de viață, de a trăi totul asa cum este dat de Dumnezeu, este mai grea decât frica de moarte

„Dacă nu ai dragoste curată și credință adevărată, îți este frică să faci și binele”. Ne este frică să facem și binele. Frica ne împiedică să punem în lucrare darurile primite de la Dumnezeu.

Viața trece și noi nu facem ceea ce puteam să facem. Nu ne folosim libertatea de a face binele decât într-o foarte mică măsură. Frica stă cu siguranță în calea unei vieți trăite cu intensitate, ceea ce are ca rezultat o viață mediocră. Teama este o patimă care duce la o viață lipsită de roade.

Frica de a întreba, de a vorbi, ne ține izolați și în afara edificărilor ce vin din înțelegerea lucrurilor și din cunoaștere. Tinerii se tem să nu pice examenele și nici nu se mai prezintă la ele. Cei căsătoriți, din frica de efort și de angajare, de ceea ce va urma, se tem să dea naștere la copii.

Unii se tem de ce o să le ofere viitorul și doresc să-l cunoască dinainte. Astfel, merg pe la ghicitori pentru a încerca să prevină lucrurile rele ce li s-ar putea întâmpla. Nu puțini sunt cei ce din frică nu reușesc să ia decizii importante pentru viața lor; le este frică să se căsătorească, să se angajeze, să înceapă proiecte noi.

Omul care trăiește cuprins de frici nu este un om liber.

Loading...