„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără demnitate”

“În lumea mea oamenii nu au scopuri ascunse, nu găsesc o oportunitate în fiecare persoană şi nu iubesc din interes.

În lumea mea oamenii nu se bucură de necazul cuiva, nu fac rău pe ascuns, nu sunt prefăcuţi şi nici perfizi.

În lumea mea frumoasă oamenii se ajută, dăruiesc și nu trăiesc doar pentru ei înșiși.

În lumea mea frumoasă oamenii nu judecă, nu condamnă şi nu execută fără milă.

În lumea mea frumoasă, oamenii nu pedepsesc şi nu se răzbună, ci iartă.

În lumea mea frumoasă oamenii îşi spun „Te iubesc!”, se îmbrăţişează şi se ţin de mână.

În lumea mea frumoasă oamenii nu se bârfesc unii pe alţii, nu răspândesc zvonuri şi nu tac atunci când cineva este nedreptăţit, înjosit sau umilit.

În lumea mea frumoasă oamenii sunt demni, nu se dedau la acte josnice și nu găsesc plăcere în răutăţi şi în acte mârşave.

În lumea mea frumoasă oamenii le respectă credinţa celorlalţi şi respectă ceea ce alţii iubesc.

În lumea mea frumoasă oamenii nu sunt invidioşi, ci se bucură de reuşitele şi de fericirea celorlalţi.

În lumea mea frumoasă o prietenie nu se sfârşeşte odată cu prima neînţelegere, iar greşelile se uită şi nu se reamintesc la fiecare nouă supărare.

În lumea mea frumoasă iubirea nu se transformă în ură de la o clipă la alta.

În lumea mea frumoasă oamenii iubesc adevărul şi n-au nevoie de complimente false şi linguşiri care să le hrănească orgoliile.

În lumea mea frumoasă oamenii se adună ca să facă bine, nu rău.

În lumea mea frumoasă oamenii construiesc, nu distrug.

În lumea mea frumoasă oamenii zâmbesc, nu se uită urât.

În lumea mea frumoasă oamenii mângâie, nu lovesc.

În lumea mea frumoasă oamenii iubesc, nu dispreţuiesc…”

Loading...