Nu mai privi înapoi niciodată! Mai ales dacă acolo sunt oameni care te-au rănit, amintiri care dor, lucruri care îti fac rău

Atunci când oamenii la care nu te aștepți te rănesc, știi că niciodată nimic nu va mai fi ca înainte. La început se produce o ruptură. Încerci să te întrebi unde ai greșit, ce ai putea să faci pentru a remedia problema. Apoi urmează zeci de întrebări de genul: “de ce?”, “cum ar fi fost dacă…”. Te încăpățânezi să cauți cu disperare o cale să o scoți la capăt.

Ai nevoie doar de mâna celui sau celei care cândva era pentru tine totul pentru a o cuprinde pe a ta. Dar mâna se lasă așteptată. Te doare. Te macină pe dinăuntru. Sufletul ți-e tot mai greu. Până și aerul din jurul tău ți se pare apăsător.

Cu fiecare gând sau cuvânt pe care ți-l amintești, se mai rupe o bucată din tine. Ești trist că totul s-a terminat prea devreme. Ți se pare că trăiești un vis din care ai vrea cu disperare să te trezești. Dar știi că te minți frumos, e doar realitatea pe care nu vrei să o accepți. Te doare că nu mai ai loc în sufletul ei/lui. Te doare că el/ea nu mai are loc în sufletul tău.

E bine să nu privești niciodată în urmă și să te concentrezi pe ce trăiești în prezent și pe oamenii pe care viața ți-i scoate în cale. Nimic nu este întâmplător și totul se întâmplă cu un scop. Poate că dezamăgirile schimbă oamenii și sentimentele, dar nu le poate schimba sufletul. Uneori, dezamăgirea te învață că poți trăi cu sufletul rupt în bucăți.