Nu, mamele nu plâng…de Marin Bunget

“Cere-ți iertare azi, acum, cât se mai poate,
Cât lacrima-i din ochi mai pică pentru tine,
Cât sufletu-i cărunt mai vrea să-ți fie bine
Și zilele-i rămase…ți le-ar da ție toate.

Cere-ți iertare azi, acum, cât mai există…
Acum, când bătrânețea și viața o doboară
N-ai dreptul sâ te plângi câ mama ți-e povarâ,
N-ai dreptul, clipa asta, s-o faci sâ-i fie tristâ.

Nu, mamele nu plâng, nu aștepta să-ți ceară
O clipă de iubire…o merită oricum…
In resemnarea ei… își va vedea de drum
Prin plânsu-i fără lacrimi…ieșit pe dinafară.

Ea te-a purtat în pântec, te-a legănat în seară
Dureri și lacrimi multe… de tine a ascuns
Și ți-a zâmbit ș-atunci când sufletul i-a plâns,
Dar n-ar fi zis în veci că tu i-ai fost povară.”

Marin Bunget

citeste si Iarta-ma, Doamne! Iti multumesc, Doamne!