Pestera lui Zamolxis, locul unde creștea planta care vindeca orice boală

La patru ore de mers cu maşina din Bucureşti, lângă comuna gorjeană Polovragi, în Munţii Căpăţânii, se găseşte una dintre cele mai mari cavităţi stâncoase din ţara noastră. Speologii încă nu i-au găsit capatul, iar legenda spune că ieşirea e tocmai în Transilvania, la Sarmisegetuza.
Peştera Polovragi
O zi “cheltuită” ca să vizitezi o peşteră în care legenda spune că a trăit un zeu pare o investiţie bună. Caverna de la Polovragi este cu adevărat o minune despre care puţini români au aflat.
Deşi nu are “camere” spectaculoase de peste o sută de metri înălţime cum are peştera Skocjan din Slovenia, grota gorjeană este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10,3 km şi specialiştii nu sunt siguri dacă i-au dat de capăt.
Locul are o încărcătură emoţională de excepţie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci şi călugări.

Interiorul vizitat ne dezvăluie preţiosul “scaun al lui Zalmoxis, vestitele cuptoare unde cu siguranţă dacii pregăteau “planta vindecatoare de polvraga” şi o impresionantă pictură realizată de un călugar ce se spune că a locuit în anul 1607 împreuna cu vieţuitoarele de sub pământ într-o benza totală, pictura reprezentând la prima vedere simbolul morţii. Urmează mirificul Izvor al speranţelor, unde timid se poate vedea Maica Domnului cu pruncul Isus în braţe, apoi urmează Bolta Divina, Bolta Insângerată şi camera Albă.
Cam vreo 45 de minute durează traseul până se ajunge iar la ieşire.
Înainte de a spune “la revedere” ghidul aminteşte vizitatorilor că pe vârful de deasupra se găsesc ruinele unei cetăţi dacice, despre care se spune că a fost cetatea lui Zamolxis, cetate la care se ajunge după un traseu de aproximativ 20 de minute de mers prin pădure.