Povestea Fecioarei Maria și a bradului ocrotitor

Auzind că Irod a comandat uciderea copiilor, Fecioara Maria și-a luat pruncul și a fugit din Bethleem de frica măcelului.

Pe când căuta adăpost pentru ea și micul Iisus, a văzut un stejar mare pe care l-a rugat să-și coboare crengile și s-o ferească de armata lui Irod care se apropia. Dar stejarului i se făcuse frică și o refuză pe Fecioara Maria, spunându-i că frunzele lui sunt prea rare și oamenii o vor vedea.

Pe când asculta asta, deodată fu chemată de un brăduleț mic care o înfășură cu crengile sale exact în clipa în care oamenii lui Irod treceau călare prin acel loc. După ce călăreții se îndepărtaseră, Fecioara mulțumi bradului pentru fapta săvârșită și îl binecuvântă:

“Cât vei trăi, bradule, să nu vestejești niciodată! Să fii mereu verde și iubit de toti copiii,” iar stejarului îi spuse ca toată viața lui să tremure, fie iarnă, fie vară și să-și piardă frunzele când vine frigul.

Așa se explică faptul că iarna, de Crăciun, brăduțul este nelipsit din casele noastre, fiind iubit de toți cei mari și mici.