Tu, femeie…

“Câte of-uri tu, femeie
Ai ascuns în pieptul tău?
Câte lacrimi, ca trofee
Le-ai trimis spre Dumnezeu?

Ai fost prunc, apoi copilă
Apoi te-ai văzut fecioară
Și te-ai cununat umilă
Dându-ţi foc la inimioară.

Ai adus copii pe lume
Și te-ai îngrijit de toate
Cu nădejdea la mai bine
Ţi-ai șters trupul de păcate.

Gânduri mii ai strâns în minte
Lăcrimând de-ngrijorare
Te-ai sacrificat cuminte
S-aibă pruncii tăi mâncare.

Ai albit de-acum femeie
Dar de asta nu-ţi mai pasă!
Sufletu-ţi de orhidee
A adus pace în casă.

Mulţi te văd zâmbind senină
Azi pășind cu fruntea sus
Însă inima ta-i plină
De tristeți de nepătruns

Nici în toamna vieții tale
Nu te plângi de vreun necaz
Îţi ștergi lacrima agale
De pe sfântul tău obraz !”

Oana Adriana ALEXANDRESCU

Loading...