“Va veni o zi când îţi va fi dor de copilărie, de tine când erai mic. Copilăria nu se termină niciodată…”

“Va veni o zi când îţi va fi dor de copilărie, de tine când erai mic. O vreme îi vei întreba pe cei mari ce prostioare făceau ei când erau mici. Apoi îi vei întreba de trăsnăile tale. Apoi le vei povesti copiilor tăi despre ei şi despre tine.

Copilăria nu se termină niciodată. Vârstele merg cu noi mereu, toată viaţa. Frumuseţea vieţii este tocmai asta. Că poartă cu ea, deodată, toate vârstele prin care ai trecut, uneori sclipind în viaţă cele care vor urma. Mi-ar place să ştiu că poţi face bine celui de lângă tine. Că poţi frânge un covrig ori o ciocolată şi s-o împarţi cu celălalt, de lângă tine. Să nu te temi să dăruieşti. Asta te face om. Puterea de a dărui…

Eu ţi-am scris ţie, copil român, câteva gânduri. Tu eşti copilăria. Aşa cum eu am fost copilăria. Şi încă mai sunt. Te îmbrăţişez şi-l rog pe Dumnezeu, Prietenul nostru, să ai mereu parte de o copilărie luminoasă, frumoasă şi liniştită. În ciuda neliniştii noastre, a celor mari şi foarte neatenţi la tine.

Cu mare drag, Constantin Necula. Preot şi tătic, copil părinţilor săi”

Scrisoarea a fost publicată în cartea unicat “Lăsaţi copiii să râdă – 100 de scriitori români pentru Copilărie” realizată de Editura Libris, la iniţiativa Fundaţiei Salvaţi Copiii România, în cadrul proiectului caritabil Festivalul Brazilor de Crăciun.

 

Loading...