Viata este un vis pentru un înțelept, o comedie pentru un bogat, un joc pentru un naiv și o comoară pentru cei ce o înțeleg…

Nimeni nu poate să ne trăiască viața. Nimeni nu poate să ne simtă durerea, necazul, nefericirea. Nimeni nu o poate face în locul nostru.

Nimeni nu poate să ne plângă lacrimile, să ne strige strigătele, să ne urle urletele. Și nimeni, dar absolut nimeni, nu poate fi mai singur decât suntem noi, în acele momente de sinceritate teribilă, în care ne înțelegem și în care înțelegem că viața noastră nu este așa cum ne-o dorim. Și această înțelegere ne sperie cumplit. Și simțim că nu mai vrem. Și vrem să se schimbe. Ceva. Orice. În bine. Să urlăm ”

Cei mai mulți dintre noi, când ajungem în aceste momente cruciale ale existenței noastre, alegem una din cele două opțiuni vizibile, aflate cumva la îndemână: ne trece criza și ne resemnăm sau luăm o decizie radicală și schimbăm tot. Ambele, executate la modul absolut, dacă vreți, sunt greșite, din punctul meu de vedere.

Când ajungem în aceste momente cruciale ale existenței noastre, când simțim că nu mai putem, că vrem să oprim totul și să schimbăm mai mult de atât, opțiunea ideală pentru fiecare dintre noi ar fi să ne oprim un pic și să ne oferim timp de gândire înainte de a lua o decizie.

Să lăsăm criza să treacă, să lăsăm să își facă făcutele (ce este altceva o astfel de criză decât un semnal de alarmă, tras de noi înspre noi pentru noi?) și să încercăm să înțelegem de ce am ajuns în situația asta. Și apoi să ne mai oferim un răgaz. În care să încercăm să nu ne mai gândim la nimic, să lăsăm sufletului, minții, conștiinței liniștea de care au nevoie pentru ca, la un momet dat, să auzim acea voce interioară care ne zice ”uite, așa ar trebui să faci”.

Nu ne-am născut să fim în permanență fericiți, iar tristețea are multe lecții de predat. Las-o să-și urmeze cursul, pentru o vreme, să-și împlinească rostul, ascult-o, încearcă să înțelegi încotro vrea să te îndrume. Are întotdeauna o menire.

Nu te izola, ai grija de tine, spune ce simti, fii curajos!
Atunci când trăiești, tu decizi cum să exiști. Restul face soarta…

 

Loading...